Priveşte-te...

 Sunt clipe în care visele îmi sunt atât de intense, încât le trăiesc parcă, real, moment cu moment.... Te ating, te gust, îţi urmăresc atentă fiecare gest... Şi totul e minunat!... Stau ghemuită, rezemată de spătarul scaunului... Închid ochii şi gândurile îmi zboară departe, spre feţe necunoscute, spre caractere încă nesimţite, spre iubiri negustate... Te mângâi cu tine şi ne sprijinim în plăcere... Ochii îţi strălucesc a dragoste caldă şi pasiune nebună... Umărul tău dezgolit, buzele-mi fierbinţi plimbându-se pe el... Superb...prea frumos, să poate fi descris în cuvinte... Priveşte şi tu, alături de mine şi hai să simţim amândoi... Valuri de căldură şi emoţii... Şi încă nu îţi fac nimic! Voi avea oare vreodată timp pentru tot?... Pentru că pe tine te voi iubi doar după ce te voi descoperi tot... Şi după ce tu, alături de mine, te vei descoperi... Vom privi împreună fiecare părticică, pentru că tu să înţelegi cât de superb eşti... Abia atunci vei învăţa să te bucuri de bucuria mea... Mă simţi? Îmi eşti atât de drag... Fin, fierbinte... Tu, doar tu... Şi totuşi nimeni, doar gândul meu!...Ssh... Nu spune nimic, nu ai avea cum... Am uitat, tu nu exişti!